Introducere:
Articolul de faţă se bazează pe o serie de constatări empirice, făcute mai ales în traficul din Bucureşti.
Şoferii pt fi împărţiţi în mai multe categorii, în funcţie de maşina pe care o conduc. Clasificarea care mă interesează acum este aceea numită “cât de prost conduce”. (Prin şofer înţeleg persoană care conduce un autovehicul şi nu mă limitez numai la cei care au această meserie. Poliţia insistă să ne numească conducători auto, dar mie îmi place mai mult termenul şofer.)
Afirmaţie: Şoferii care conduc Skoda Octavia se comportă în trafic mult mai prost decât restul şoferilor.
Explicaţii suplimentare: Skodiştii cu Octavia se bagă, taie calea, nu respectă banda, merg prea repede sau prea încet, merg haotic, încurcă intersecţia şi toate acestea mult mai frecvent decât alţi şoferi.
Teoretizare:
Putem deduce că în psihicul uman există o corelaţie între abilităţile de a conduce un autovehicul şi marca şi tipul autoturismului preferat. Corelaţia pare a urma o formă de distribuţie probabilistică Gaussiană.
Definim două noţiuni, prima intitulată “marcă atractor de prostie” şi a doua “model atractor de prostie“.
În urma observaţiilor empirice desfăşurate pe parcursul ultimilor ani, plasez pe prima poziţie în clasamentul mărcilor atractoare de prostie marca Skoda.
Construind un grafic in planul XOY, putem trasa pe ordonata graficului numărul de autoturisme vândute şoferilor care conduc prost, iar pe abscisă poziţionăm mărcile de autoturisme, simetric la stânga şi la dreapta mărcii Skoda. O marca va fi cu atât mai depărtată de Skoda cu cât valoarea corespunzătoare pe ordonata graficului este mai mică. Trasând o curbă în planul XOY prin valorile corespunzătoare fiecărei mărci, obţinem un clopot al lui Gauss, cu punctul de maxim, fireşte, în dreptul mărcii Skoda.
Ca urmare a aceloraşi observaţii empirice, restrângând domeniul de analiză la modelele construite de un anumit producător, se constată că pentru marca Skoda modelul atractor de prostie este modelul Octavia. Prin trasarea graficului rezultă aceeaşi distribuţie probabilistică ca şi mai sus.
Trasând un grafic complex, care are pe abscisă toate modelele de autoturisme care circulă prin România, diferitele modele Skoda se disting prin valori anormal de mari, în vecinătatea vârfului reprezentat de Octavia. Această observaţie ne îndreaptă către concluzia că atractorul de prostie este reprezentat în mod primar la nivelul psihicului prin marca autoturismului şi apoi în cadrul acelei mărci se produce un nou fenomen de atracţie către un anume model. Rezultă astfel că toţi cei care conduc autoturisme Skoda manifestă o tendinţă pronunţată spre condusul prostesc, cu maximul înregistrat în randul celor care posedă sau conduc modelul Octavia.
Au fost înregistrate anumite anomalii faţă de cadrul general prezentat mai sus:
1. Modelul Opel Vectra, dar numai începând cu varianta C (2002–) este un atractor de prostie aproape la fel de puternic ca şi Skoda Octavia. Straniu este faptul că această corelaţie nu este prezentă în cazul modelelor Vectra A (1988–1995) sau Vectra B (1995–2002).
2. Modelul Ford Focus este un atractor de prostie similar ca intensitate cu modelul Skoda Fabia. La fel se comportă şi modelul Toyota Avensis cu motorizarea D4D.
3. Uneori marca Volkswagen se manifestă ca o marcă atractoare de prostie, dar incidentele sunt mult mai sporadice şi distribuite aleator în rândul modelelor. S-a constatat o foarte uşoară corelaţie între modelul Golf V şi conducătorii de sex feminin, dar sunt necesare observaţii suplimentare.
Concluzii:
Şoferii care conduc prost sunt atraşi de anumite mărci de autoturisme şi / sau de anumite modele de autoturisme. Intensitatea acestei preferinţe este măsurată prin două mărimi teoretice definite în cadrul acestui studiu, marcă atractor de prostie şi model atractor de prostie.
Ordonând în mod descrescător mărcile atractoare de prostie, poziţia fruntaşă este, de departe, adjudecată de marca Skoda. Ordonând în mod descrescător modelele atractoare de prostie, modelul care atrage cei mai multi şoferi proşti este modelul Skoda Octavia.
Există deviaţii interesante, reprezentate de anumite modele singulare în cadrul unei mărci, care înregistrează valori ridicate ale atractorului de prostie. Aceste modele sunt Opel Vectra C, Ford Focus şi Toyota Avensis. O marca se comportă atipic, marca Volkswagen, înregistrând vârfuri aleatoare ale atractorului de prostie. O posibila explicatie pentru Volkswagen ar fi vecinătătea strânsă cu marca Skoda.
Recomandări:
Feriţi-vă de aceste autoturisme în trafic, deoarece prezintă risc ridicat de a-i încurca pe ceilalţi.
Trebuie stuidat în ce măsură, bazat şi pe deviaţia statistică înregistrată la marca Volkswagen, este valabilă explicaţia: şoferii de Skoda nutresc în suflet aspiraţia reprimată de a poseda un Volkswagen, dar nu au avut bani decat de o Skoda (că şi aia e tot Volkswagen – se amăgesc ei, deşi pe maşină scrie clar Skoda şi toată lumea vede asta); astfel ei mereu simt că au ceva de dovedit faţă de ceilalţi, deoarece destinul crud i-a împerechiat doar cu o Skoda, când, de fapt, ei meritau mult mai mult.
Pe de altă parte, însă, este imposibil de evitat corelaţia de mai sus, întrucât atractorul de prostie se manifestă mult mai puternic decât influenţa acestui scurt studiu şi şoferii proşti vor continua să achiziţioneze sau să conducă aceste modele.
Note de subsol:
Studiul de faţă s-a concentrat numai pe autoturismele care se pot numi “maşină”.
Pentru simplificarea studiului au fost scoase din populaţia statistică modelele pentru care se pot găsi cauze mecanice şi de fiabilitate ale comportamentului: Dacia Junghi, BMW Junghi, Aro, Dubă Fumigenă, Betonieră Spartă şi autobuzele sau camioanele cu numere de armată.
