Despre “investiții” sau cum să vorbim corect
Am remarcat că oamenii (mai simpli) au o nouă deviație de vorbire: în loc de cheltuieli, ei spun mai nou investiții. Un exemplu recent, cules de aiurea:
Am investit 1300 de lei in cauciucuri de iarna
Ca să ne înțelegem: o cheltuială poate fi numită investiție atunci când a fost făcută cu scopul de a genera venituri. Rareori cheltuielile pe bunuri de larg consum se fac pentru a aduce venituri. În cazul de mai sus, omul nostru ar fi trebuit să-și doteze duba, cu care să transporte marfă sau persoane, ca să se poată numi, cât-de-cât, o investiție. Oricum definiția investiției nu e limitată la cheltuieli, dar am tratat cazul cel mai simplu.
Nu-mi este suficient de clar, dar am impresia că acești oameni (simpli) spun am investit în loc de am cheltuit atunci când suma li se pare lor mare. Ceea ce e relativ. Mare pentru tine poate fi putin pentru mine.
Uitați-vă și voi, mai ales când sunt reportaje din magazine, cu ocazia sărbătorilor. Eu am auzit recent mai mulți oameni spunând că au investit în masa de revelion sau în schiuri sau în altă prostie.
